Sindromul intestinului iritabil (SII), numit uneori și „colon iritabil”, este o afecțiune digestivă cronică ce poate provoca dureri abdominale, balonare și modificări ale tranzitului intestinal. Unele persoane se confruntă predominant cu diaree, altele cu constipație, iar în anumite cazuri cele două alternează.

Deși simptomele pot afecta semnificativ viața de zi cu zi, SII nu produce leziuni ale intestinului și nu crește riscul de cancer colorectal, colită ulcerativă sau boala Crohn. Cu ajutorul unui plan individualizat, simptomele pot fi ținute sub control.

Ce este sindromul intestinului iritabil?

SII face parte din categoria tulburărilor de interacțiune intestin-creier. Cu alte cuvinte, simptomele sunt asociate cu modul în care sistemul nervos și tractul digestiv comunică și funcționează împreună.

În cazul persoanelor cu SII pot apărea modificări ale mișcărilor intestinale, o sensibilitate crescută la nivelul intestinului și reacții mai intense la anumite alimente, stres sau schimbări hormonale. Aceste simptome sunt reale, chiar dacă investigațiile medicale nu evidențiază leziuni structurale ale intestinului.

Tipuri de sindrom al intestinului iritabil

SII este clasificat în funcție de consistența predominantă a scaunului în perioadele simptomatice:

• SII cu constipație (SII-C): predomină scaunele tari sau dificil de eliminat;

• SII cu diaree (SII-D): predomină scaunele moi sau apoase;

• SII mixt (SII-M): alternează constipația și diareea;

• SII neclasificat (SII-U): simptomele nu se încadrează clar în categoriile de mai sus.

Identificarea tipului de SII este importantă deoarece recomandările alimentare și tratamentul diferă de la o formă la alta.

Care sunt simptomele SII?

Simptomul principal este durerea abdominală recurentă, asociată cu defecația sau cu modificări ale frecvenței ori consistenței scaunului.

Alte simptome posibile sunt:

• balonarea și gazele intestinale;

• constipația, diareea sau alternarea lor;

• senzația de evacuare incompletă;

• modificarea frecvenței scaunelor;

• mucus albicios în scaun;

• crampe abdominale;

• agravarea simptomelor după anumite mese.

Manifestările pot apărea în pusee, cu perioade în care simptomele se ameliorează și perioade în care revin.

Care sunt cauzele sindromului intestinului iritabil?

Cauza exactă nu este cunoscută. Cercetările indică o combinație de factori care poate include:

• modificări ale mișcărilor intestinale;

• sensibilitate crescută a nervilor din tractul digestiv;

• modificări ale microbiotei intestinale;

• apariția simptomelor după o infecție digestivă;

• intoleranțe sau sensibilități alimentare;

• stres și dificultăți în reglarea comunicării dintre creier și intestin;

• predispoziție genetică și factori de mediu.

Stresul nu este singura cauză a SII și boala nu este „doar în mintea pacientului”. Totuși, stresul și anxietatea pot intensifica simptomele prin intermediul axei intestin-creier.

Ce poate declanșa sau agrava simptomele?

Factorii declanșatori diferă de la o persoană la alta. Printre cei întâlniți frecvent se numără:

• mesele foarte bogate sau consumate neregulat;

• alimentele grase ori foarte condimentate;

• alcoolul, cofeina și băuturile carbogazoase;

• anumite glucide fermentabile;

• lactoza, în cazul persoanelor cu intoleranță;

• stresul și lipsa somnului;

• schimbările hormonale, inclusiv cele din perioada menstruației;

• unele medicamente.

Un jurnal alimentar și al simptomelor poate ajuta la identificarea factorilor individuali, fără eliminarea inutilă a unor grupe întregi de alimente.

Cum este diagnosticat SII?

Nu există o singură analiză care să confirme sindromul intestinului iritabil. Diagnosticul este stabilit de medic pe baza simptomelor, istoricului medical și examenului clinic.

Conform criteriilor Roma IV, diagnosticul poate fi luat în considerare atunci când există durere abdominală recurentă, în medie cel puțin o zi pe săptămână în ultimele trei luni, asociată cu cel puțin două dintre următoarele:

• durerea are legătură cu defecația;

• s-a modificat frecvența scaunelor;

• s-a modificat aspectul sau consistența scaunelor.

Simptomele trebuie să fi început cu cel puțin șase luni înainte. Aceste criterii sunt orientative și nu înlocuiesc consultația medicală.

În funcție de simptome, medicul poate recomanda analize pentru excluderea anemiei, inflamației, bolii celiace, infecțiilor sau altor afecțiuni digestive. În cazul diareei persistente poate fi indicată și măsurarea calprotectinei fecale.

Colonoscopia nu este necesară automat pentru diagnosticarea SII. Aceasta poate fi recomandată dacă există semne de alarmă, factori de risc sau indicația obișnuită de screening pentru cancerul colorectal.

Nu începeți o dietă fără gluten înainte de efectuarea analizelor pentru boala celiacă. Eliminarea glutenului poate influența rezultatele investigațiilor.

Alimentația în sindromul intestinului iritabil

Nu există o dietă universală pentru SII. Recomandările trebuie adaptate tipului de simptome și toleranței individuale.

Măsurile generale pot include:

• consumarea meselor la ore regulate;

• evitarea meselor foarte mari;

• hidratarea corespunzătoare;

• limitarea alcoolului, cofeinei și băuturilor carbogazoase;

• mestecarea lentă a alimentelor;

• evitarea restricțiilor alimentare severe fără recomandare medicală.

Fibrele alimentare

Fibrele solubile, precum psylliumul sau ovăzul, pot fi utile mai ales în cazul constipației. Cantitatea trebuie crescută treptat, deoarece o creștere bruscă poate agrava gazele și balonarea.

Tărâțele și alte surse de fibre insolubile pot intensifica simptomele la unele persoane.

Dieta low-FODMAP

O dietă cu un conținut redus de carbohidrați fermentabili, cunoscută drept dieta low-FODMAP, poate ameliora simptomele anumitor pacienți. Aceasta presupune însă o perioadă limitată de restricție, urmată de reintroducerea treptată a alimentelor.

Pentru a preveni carențele și restricțiile inutile, dieta ar trebui urmată sub îndrumarea unui medic sau dietetician cu experiență în afecțiuni digestive.

Este necesară dieta fără gluten?

Dieta fără gluten este esențială pentru persoanele cu boală celiacă, dar nu este recomandată automat tuturor pacienților cu SII. Înainte de eliminarea glutenului trebuie exclusă boala celiacă prin investigațiile recomandate de medic.

Tratamentul sindromului intestinului iritabil

Tratamentul este individualizat în funcție de simptome și poate include:

• modificări ale alimentației;

• activitate fizică regulată;

• îmbunătățirea somnului;

• gestionarea stresului;

• medicamente pentru constipație, diaree sau crampe abdominale;

• terapii care acționează asupra interacțiunii intestin-creier.

În anumite situații, medicul poate recomanda antispastice, laxative, antidiareice sau alte tratamente specifice. Acestea nu trebuie administrate pe termen lung fără recomandarea unui profesionist din domeniul sănătății.

Terapia cognitiv-comportamentală și hipnoterapia orientată spre simptomele digestive pot fi utile în cazurile persistente. Recomandarea lor nu înseamnă că simptomele sunt imaginare, ci urmărește reglarea interacțiunii dintre sistemul nervos și intestin.

Pot ajuta probioticele?

Unele persoane observă o ameliorare după administrarea probioticelor, dar rezultatele diferă în funcție de tulpină, produs și tipul simptomelor. Efectele unui probiotic nu pot fi atribuite automat tuturor produselor din aceeași categorie.

Dacă medicul sau farmacistul consideră potrivit, poate fi încercat un singur produs, în doza indicată pe etichetă, pentru o perioadă limitată, monitorizând evoluția simptomelor. Probioticele nu înlocuiesc diagnosticul și tratamentul recomandat de medic.

SII crește riscul de cancer colorectal?

Nu. Sindromul intestinului iritabil nu produce leziuni ale țesutului intestinal și nu se transformă în cancer colorectal sau în boală inflamatorie intestinală.

Totuși, o persoană cu SII poate dezvolta, independent, o altă afecțiune digestivă. De aceea, simptomele noi, neobișnuite sau progresive nu trebuie atribuite automat colonului iritabil.

Când trebuie să mergi la medic?

Solicită o consultație dacă simptomele sunt persistente, revin frecvent sau îți afectează activitățile zilnice.

Evaluarea medicală este deosebit de importantă dacă apar:

• sânge în scaun sau sângerare rectală;

• scaune negre, cu aspect de păcură;

• scădere neintenționată în greutate;

• anemie sau paloare persistentă;

• febră;

• diaree care te trezește noaptea;

• vărsături persistente;

• durere abdominală severă sau progresivă;

• o formațiune sau umflătură abdominală;

• debutul simptomelor la o vârstă mai înaintată;

• antecedente familiale de cancer colorectal, boală inflamatorie intestinală sau boală celiacă.

Durerea severă apărută brusc, sângerarea abundentă, leșinul, deshidratarea severă sau vărsăturile persistente necesită evaluare medicală de urgență.

Concluzie

Sindromul intestinului iritabil este o afecțiune cronică, dar gestionabilă. Diagnosticul corect și identificarea factorilor declanșatori sunt esențiale pentru alegerea unui plan potrivit.

Evită dietele restrictive, suplimentele sau tratamentele administrate la întâmplare. Medicul poate exclude alte cauze ale simptomelor, iar farmacistul te poate ajuta să utilizezi corect produsele recomandate.

Informațiile din acest articol au scop educativ și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic.

photo credit: https://www.magnific.com