Temperaturile extreme, umiditatea, vântul, radiațiile ultraviolete și poluarea pot influența starea pielii. În același timp, aerul condiționat, deși ne protejează de supraîncălzire, poate reduce umiditatea din încăperi și poate favoriza senzația de piele uscată sau iritată.

Efectele diferă în funcție de tipul pielii, durata expunerii și existența unor afecțiuni precum dermatita atopică, psoriazisul, acneea sau rozaceea. O rutină simplă, adaptată mediului și nevoilor individuale, poate ajuta la protejarea barierei cutanate.

Cum influențează căldura și umiditatea pielea?

În zilele călduroase, organismul produce mai multă transpirație pentru a-și regla temperatura. Umiditatea ridicată încetinește evaporarea transpirației, astfel încât pielea poate rămâne umedă mai mult timp.

Combinația dintre transpirație, sebum, frecare și haine strâmte poate favoriza:

• iritațiile;

• erupția provocată de căldură;

• foliculita;

• agravarea acneei la unele persoane;

• apariția unor infecții fungice în zonele calde și umede;

• disconfortul în pliurile pielii.

Transpirația nu provoacă singură acneea și nu „distruge pH-ul pielii”. Problemele pot apărea atunci când transpirația rămâne pe piele și se combină cu sebumul, impuritățile, produsele cosmetice ocluzive și frecarea.

După efort sau transpirație abundentă, tamponează pielea cu un prosop curat în loc să o freci și schimbă cât mai curând hainele umede.

Aerul condiționat usucă pielea?

Aerul condiționat poate reduce temperatura și umiditatea din încăpere. În cazul expunerii prelungite, aerul uscat poate crește pierderea de apă de la suprafața pielii și poate favoriza:

• senzația de piele care „ține”;

• uscăciunea și descuamarea;

• mâncărimea;

• buzele uscate;

• accentuarea disconfortului în cazul pielii sensibile sau cu dermatită atopică.

Aerul condiționat nu este însă dăunător în mod automat. În perioadele caniculare poate preveni supraîncălzirea, iar la unele persoane cu eczemă reducerea căldurii și transpirației poate limita puseele.

Pentru mai mult confort:

• evită să stai direct în fluxul de aer rece;

• nu seta o temperatură excesiv de scăzută;

• aplică o cremă hidratantă potrivită tipului tău de piele;

• folosește un balsam pentru buze;

• aerisește încăperile atunci când aerul exterior este de bună calitate;

• verifică și curăță periodic filtrele aparatului;

• ia în considerare un umidificator dacă aerul este foarte uscat.

Umidificatorul trebuie curățat conform instrucțiunilor producătorului, deoarece un aparat întreținut necorespunzător poate favoriza dezvoltarea mucegaiului și a microorganismelor.

Radiațiile UV și riscul de afectare a pielii

Radiațiile ultraviolete pot provoca arsuri solare, modificări de pigmentare și îmbătrânire cutanată prematură. Expunerea repetată și neprotejată crește și riscul de cancer de piele.

Stratul de ozon reduce cantitatea de radiație UVB care ajunge la suprafața Pământului. Totuși, deteriorarea stratului de ozon și schimbările climatice sunt procese diferite, chiar dacă pot interacționa.

Nu este corect să presupunem că toate aparatele de aer condiționat distrug stratul de ozon. Anumite substanțe frigorifice utilizate în trecut, precum clorofluorocarburile, au contribuit la diminuarea stratului de ozon și au fost restricționate. Impactul actual al unui aparat depinde de agentul frigorific, consumul de energie, vechimea și întreținerea sistemului.

Pentru protejarea pielii, cel mai important factor individual rămâne limitarea expunerii neprotejate la radiațiile UV.

Poluarea aerului afectează pielea?

Particulele din aer, fumul, ozonul de la nivelul solului și alte substanțe poluante se pot depune pe suprafața pielii. Cercetările sugerează că poluarea poate contribui la stres oxidativ, inflamație și afectarea barierei cutanate.

Au fost observate asocieri între expunerea la poluare și:

• uscăciunea sau sensibilitatea pielii;

• dermatita atopică;

• apariția unor pete pigmentare;

• accentuarea semnelor de îmbătrânire cutanată;

• agravarea anumitor afecțiuni inflamatorii.

Aceste asocieri nu înseamnă că particulele PM2.5 provoacă în mod direct cancer de piele și nici că un produs cosmetic „antipoluare” poate elimina complet efectele expunerii.

În zilele cu poluare ridicată sau fum provenit din incendii de vegetație, verifică informațiile oficiale despre calitatea aerului și limitează timpul petrecut în exterior, mai ales dacă observi că simptomele pielii se agravează.

Cum influențează clima acneea?

Căldura și umiditatea pot accentua transpirația și pot favoriza acumularea de sebum, impurități și produse cosmetice pe piele. Frecarea produsă de îmbrăcăminte, echipamente sportive, căști sau alte obiecte poate contribui, de asemenea, la apariția leziunilor acneiforme.

Pentru pielea predispusă la acnee:

• folosește un produs de curățare delicat;

• curăță pielea după transpirație abundentă;

• evită frecarea agresivă;

• alege produse etichetate „non-comedogenic”;

• nu stoarce leziunile;

• adaptează textura cremei hidratante la tipul pielii.

Spălarea foarte frecventă și produsele puternic degresante nu controlează neapărat acneea și pot afecta bariera cutanată.

Clima poate agrava eczema, psoriazisul sau urticaria?

Căldura, transpirația și schimbările bruște de temperatură pot agrava dermatita atopică la unele persoane. Aerul foarte uscat poate crește uscăciunea și mâncărimea.

În cazul psoriazisului, reacțiile sunt individuale. Expunerea controlată la lumină poate ameliora simptomele unor persoane, în timp ce arsurile solare, căldura excesivă sau deshidratarea pot declanșa ori agrava manifestările altora.

Temperaturile extreme, transpirația, presiunea asupra pielii sau lumina solară pot declanșa anumite forme de urticarie. Aceste reacții trebuie diferențiate de alergia la produse cosmetice, erupția provocată de căldură și alte afecțiuni cutanate.

Persoanele diagnosticate trebuie să continue tratamentul recomandat de dermatolog și să nu îl înlocuiască cu produse cosmetice sau suplimente alimentare.

Ce riscuri există după inundații?

Apa provenită din inundații poate conține microorganisme, reziduuri, substanțe chimice și obiecte ascuțite. Contactul acesteia cu răni, zgârieturi sau erupții cutanate poate crește riscul de infecție.

Dacă este necesar să intri într-o zonă inundată:

• poartă cizme și mănuși impermeabile;

• acoperă rănile cu pansamente rezistente la apă;

• spală pielea cu apă curată și săpun după expunere;

• curăță și acoperă orice rană;

• solicită ajutor medical dacă apar roșeață, umflare, secreții, durere în creștere sau febră.

Malaria și leishmanioza sunt boli transmise prin vectori, nu infecții cutanate contractate direct prin atingerea apei. Psoriazisul, vitiligo și alopecia areata nu sunt, de asemenea, infecții produse de apa contaminată.

Clima și bolile transmise prin căpușe și insecte

Modificările temperaturii, precipitațiilor și habitatelor pot influența răspândirea căpușelor și a insectelor care transmit boli. Boala Lyme este transmisă prin mușcătura unei căpușe infectate și poate provoca o leziune cutanată caracteristică, numită eritem migrator.

După activitățile în natură:

• verifică atent pielea și scalpul;

• examinează hainele și echipamentul;

• îndepărtează corect căpușele;

• urmărește apariția unei erupții care se extinde;

• consultă medicul dacă apar simptome după o mușcătură.

Nu toate mușcăturile de căpușă transmit boala Lyme, iar diagnosticul nu se stabilește doar după aspectul unei iritații nespecifice.

Cum îți poți proteja pielea?

1. Curăță pielea delicat

Folosește un produs de curățare potrivit tipului de piele, fără săpun agresiv sau parfum intens, în special dacă ai pielea sensibilă. Apa foarte fierbinte și curățarea excesivă pot accentua uscăciunea.

2. Hidratează pielea regulat

Aplică produsul hidratant după spălare, când pielea este încă ușor umedă. Pentru pielea grasă poate fi potrivită o textură lejeră, iar pentru pielea uscată, o cremă mai emolientă.

Ingrediente precum glicerina, ceramidele și acidul hialuronic pot fi întâlnite în produse destinate hidratării, dar eficiența depinde de formula completă și de modul de utilizare.

3. Folosește protecție solară

Alege un produs cu spectru larg și SPF 30 sau mai mare. Aplică o cantitate suficientă pe zonele expuse și reaplică aproximativ la fiecare două ore, precum și după înot, transpirație sau ștergerea cu prosopul.

Combină produsul cu umbra, hainele protectoare, pălăria și ochelarii de soare. Nicio cremă nu blochează complet radiațiile UV.

4. Îndepărtează transpirația fără să freci

Tamponează transpirația cu un prosop curat și fă duș după efort. Schimbă hainele umede și evită materialele sau echipamentele care freacă repetat pielea.

5. Adaptează rutina la aerul condiționat

Dacă pielea devine uscată în spațiile climatizate, redu produsele exfoliante, folosește o cremă hidratantă și evită fluxul direct de aer. Nu este necesar să renunți la aerul condiționat dacă acesta te ajută să eviți supraîncălzirea.

6. Redu expunerea în zilele foarte poluate

Urmărește indicele de calitate a aerului, limitează activitățile exterioare atunci când nivelurile sunt ridicate și curăță blând pielea la sfârșitul zilei. Nu este necesară exfolierea agresivă pentru a „elimina toxinele”.

Produsele cu ingrediente antioxidante pot fi incluse într-o rutină cosmetică, dar nu înlocuiesc protecția solară și nu trebuie prezentate ca tratament împotriva efectelor poluării.

7. Cere ajutorul dermatologului când simptomele persistă

Solicită o consultație dacă apar erupții persistente, mâncărime intensă, leziuni care se extind, infecții repetate, modificarea unei alunițe sau o rană care nu se vindecă.

O aluniță care își modifică forma, marginile, culoarea sau dimensiunea trebuie evaluată de dermatolog.

Concluzie

Clima nu afectează toate tipurile de piele în același mod. Căldura și transpirația pot favoriza iritațiile și unele erupții, iar aerul condiționat poate accentua uscăciunea. Radiațiile UV și poluarea reprezintă factori suplimentari care trebuie luați în considerare.

O rutină simplă, formată din curățare delicată, hidratare și protecție solară, poate susține bariera pielii. Produsele trebuie alese în funcție de tipul de piele și de eventualele recomandări primite de la dermatolog.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau recomandările unui medic.

photo credit: https://www.magnific.com/