Septembrie marchează sfârșitul verii și începutul toamnei, dar nu și încheierea sezonului alergiilor. Polenul de ambrozie și de la alte plante, sporii de mucegai și, în anumite regiuni, cantități reduse de polen de graminee pot continua să provoace simptome.

Strănutul, nasul înfundat, secrețiile nazale apoase și mâncărimea ochilor pot fi confundate cu o răceală, mai ales odată cu întoarcerea copiilor în colectivitate. Identificarea corectă a cauzei este importantă, deoarece metodele de gestionare diferă.

Ce declanșează alergiile în septembrie?

Tipurile și concentrațiile de alergeni diferă în funcție de regiune, vegetație, temperatură, precipitații și vânt. Din acest motiv, calendarele polenice sunt orientative și nu pot indica exact nivelul de expunere din fiecare localitate.

În România, printre alergenii care pot fi prezenți în septembrie se numără:

• polenul de ambrozie;

• polenul de pelin;

• polenul de urzică și pătlagină;

• cantități reduse de polen de graminee;

• sporii de mucegai din aer;

• alergenii interiori, precum acarienii și mucegaiul din locuință.

Calendarul polenic poate varia de la un an la altul. Perioadele calde pot prelungi polenizarea, iar vântul poate transporta polenul pe distanțe mari.

Ambrozia, principalul alergen de la începutul toamnei

Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este una dintre cele mai importante surse de polen alergizant la sfârșitul verii și începutul toamnei.

Polenizarea începe, de regulă, în august, iar concentrațiile pot rămâne ridicate și în septembrie. Durata sezonului depinde de temperatură, precipitații și regiune.

Planta este întâlnită frecvent pe:

• terenuri neîngrijite;

• marginea drumurilor și a căilor ferate;

• șantiere și terenuri abandonate;

• câmpuri și suprafețe agricole;

• zone în care solul a fost recent deranjat.

Polenul de ambrozie poate provoca simptome chiar și în afara zonei în care crește planta, deoarece poate fi transportat de vânt.

Un studiu de monitorizare realizat în București a identificat cantități ridicate de polen de ambrozie în luna septembrie. Situația poate fi diferită în alte regiuni, motiv pentru care este utilă urmărirea informațiilor locale despre polen.

Ce alte plante pot produce polen în septembrie?

Pelinul

Pelinul poate continua să elibereze polen la sfârșitul verii și începutul toamnei. Persoanele sensibilizate pot prezenta simptome asemănătoare celor provocate de ambrozie.

Între ambrozie și pelin pot exista reacții încrucișate, dar sensibilizarea nu poate fi stabilită numai pe baza perioadei în care apar simptomele.

Gramineele

Vârful sezonului pentru polenul de graminee apare, de regulă, la sfârșitul primăverii și în timpul verii. Totuși, în funcție de climă și regiune, concentrații mai reduse pot persista la începutul lunii septembrie.

Urzica, pătlagina și alte buruieni

Polenul de urzică, pătlagină și alte plante erbacee poate fi încă prezent în aer. Importanța clinică diferă de la o persoană la alta și de la o zonă la alta.

Simpla prezență a unui tip de polen nu înseamnă că acesta este cauza simptomelor. Diagnosticul necesită corelarea perioadei de expunere cu istoricul medical și, atunci când este indicat, cu testele alergologice.

Sporii de mucegai pot provoca alergii toamna?

Mucegaiurile eliberează spori microscopici care pot fi prezenți atât în exterior, cât și în interiorul locuințelor.

Printre mucegaiurile asociate frecvent cu simptome alergice se numără:

• Alternaria;

• Cladosporium;

• Aspergillus;

• Penicillium.

În exterior, sporii pot apărea în jurul vegetației aflate în descompunere, al frunzelor umede, al compostului și al solului. În interior, mucegaiul se poate dezvolta în spațiile cu infiltrații, condens sau umiditate crescută.

Persoanele sensibilizate pot prezenta strănut, nas înfundat, secreții nazale, mâncărimea ochilor, tuse sau respirație șuierătoare. Mucegaiul poate agrava și simptomele astmului.

Nu toate persoanele expuse la mucegai dezvoltă alergie. Dacă în locuință există mucegai vizibil sau miros persistent de umezeală, trebuie identificată și corectată sursa umidității.

Cum se manifestă alergiile din septembrie?

Alergia la polen sau la sporii de mucegai se poate manifesta prin rinită alergică, conjunctivită alergică și, la unele persoane, simptome respiratorii.

Simptome nazale

Pot apărea:

• strănut repetat;

• secreții nazale apoase;

• nas înfundat;

• mâncărime nazală;

• secreții care se scurg în partea din spate a gâtului;

• reducerea temporară a mirosului.

Simptome oculare

Conjunctivita alergică poate provoca:

• mâncărime;

• lăcrimare;

• roșeață;

• senzație de arsură sau nisip în ochi;

• umflarea pleoapelor.

Manifestările afectează frecvent ambii ochi, dar acest criteriu nu este suficient pentru stabilirea diagnosticului.

Alte manifestări

Unele persoane se pot confrunta cu:

• tuse;

• senzație de iritație în gât;

• oboseală;

• dificultăți de concentrare;

• somn neodihnitor;

• dureri de cap asociate congestiei nazale;

• respirație șuierătoare;

• senzație de apăsare în piept;

• agravarea astmului.

Dificultatea de a respira și respirația șuierătoare nu trebuie tratate ca simple simptome nazale și necesită evaluare medicală.

Alergie sau răceală?

Alergiile sezoniere și infecțiile virale pot provoca strănut, congestie nazală, secreții și tuse. Există însă câteva indicii care pot ajuta la diferențiere.

Culoarea galbenă sau verzuie a secrețiilor nazale nu demonstrează singură existența unei infecții bacteriene. Nici faptul că simptomele oculare încep la un singur ochi nu permite diferențierea sigură între alergie și infecție.

Este posibil ca o persoană să aibă simultan alergie și o infecție respiratorie. Dacă diagnosticul nu este clar sau simptomele persistă, este indicat consultul medical.

Cum se stabilește diagnosticul?

Medicul poate suspecta o alergie sezonieră pe baza simptomelor, perioadei în care apar și legăturii cu expunerea în aer liber.

Pentru identificarea alergenului pot fi recomandate:

• teste cutanate de tip prick;

• analize de sânge pentru anticorpi IgE specifici;

• evaluarea funcției respiratorii, dacă există simptome de astm;

• alte investigații pentru excluderea unor cauze diferite.

Un rezultat pozitiv la un test indică sensibilizare, dar trebuie interpretat împreună cu simptomele și istoricul medical. Testele comerciale efectuate fără recomandarea unui specialist pot duce la interpretări greșite și restricții inutile.

Cum poate fi redusă expunerea la polen?

Evitarea completă a polenului nu este posibilă, dar expunerea poate fi limitată.

Măsurile utile includ:

• urmărirea prognozelor locale privind concentrația polenului;

• limitarea activităților în aer liber atunci când nivelul este ridicat;

• ținerea ferestrelor închise în perioadele cu mult polen;

• aerisirea în momentele în care concentrația este mai redusă;

• schimbarea hainelor după revenirea acasă;

• dușul și spălarea părului după o expunere prelungită;

• evitarea uscării rufelor în aer liber în zilele cu mult polen;

• purtarea ochelarilor de soare;

• evitarea tunderii gazonului și a lucrului printre buruieni;

• curățarea suprafețelor cu o lavetă umedă;

• aspirarea regulată, preferabil cu un aspirator cu filtru HEPA.

Un purificator cu filtru HEPA poate reduce o parte dintre particulele din aerul interior, dar nu elimină cauza alergiei și nu înlocuiește tratamentul recomandat.

Cum poate fi limitată expunerea la mucegai?

Pentru reducerea mucegaiului din locuință:

• remediază infiltrațiile și pierderile de apă;

• menține umiditatea interioară sub control;

• aerisește corect baia și bucătăria;

• usucă rapid suprafețele afectate de apă;

• evită acumularea condensului;

• îndepărtează materialele care nu mai pot fi curățate sau uscate;

• evită păstrarea compostului și a frunzelor umede în apropierea locuinței.

Persoanele cu alergie la mucegai sau astm ar trebui să evite greblarea frunzelor și curățarea zonelor puternic afectate.

Ce opțiuni pot ajuta la controlul simptomelor?

Alegerea medicamentului depinde de simptome, vârstă, alte afecțiuni, sarcină, alăptare și tratamentele deja utilizate. Medicul sau farmacistul poate recomanda varianta potrivită.

Soluțiile saline

Sprayurile și irigațiile nazale cu soluție salină pot ajuta la îndepărtarea alergenilor și la reducerea secrețiilor și congestiei.

Pentru irigațiile nazale trebuie utilizată apă sterilă, distilată sau fiartă și răcită, precum și un dispozitiv curățat conform instrucțiunilor. Apa direct de la robinet nu este recomandată pentru irigații nazale.

Antihistaminicele

Antihistaminicele pot reduce strănutul, secrețiile apoase, mâncărimea nazală și simptomele oculare. Sunt disponibile sub formă de comprimate, siropuri, sprayuri nazale sau picături oftalmice.

Unele antihistaminice pot produce somnolență și pot afecta capacitatea de a conduce vehicule. Prospectul trebuie citit înainte de administrare, chiar dacă medicamentul se eliberează fără prescripție.

Nu combina mai multe produse antialergice fără să verifici substanțele active împreună cu medicul sau farmacistul.

Corticosteroizii nazali

Sprayurile nazale cu corticosteroizi, precum mometazona sau fluticazona, reduc inflamația mucoasei nazale. Acestea nu sunt medicamente decongestionante și nu acționează identic cu xilometazolina sau oximetazolina.

Efectul maxim poate necesita administrare regulată și o tehnică adecvată. Durata și doza trebuie stabilite conform prospectului sau recomandării medicului ori farmacistului.

Decongestionantele nazale

Sprayurile cu xilometazolină sau oximetazolină pot reduce rapid congestia, dar trebuie utilizate numai pe termen scurt. Administrarea prelungită poate agrava nasul înfundat prin apariția congestiei de rebound.

Nu depăși durata menționată în prospect; în general, aceasta nu este mai mare de câteva zile. Produsele nu sunt potrivite tuturor, în special copiilor mici și anumitor persoane cu hipertensiune, boli cardiovasculare, glaucom, sarcină sau alte afecțiuni.

Tratamentul simptomelor oculare

Lacrimile artificiale pot ajuta la îndepărtarea alergenilor și la calmarea iritației. Pentru simptomele alergice pot fi recomandate și picături oftalmice antihistaminice sau cu stabilizatori ai mastocitelor.

Durerea oculară, sensibilitatea la lumină, secrețiile purulente sau modificarea vederii necesită consult medical.

Tratamentul astmului

Bronhodilatatoarele și celelalte medicamente pentru astm se utilizează conform planului stabilit de medic. Ele nu trebuie începute, modificate sau întrerupte doar pe baza unui articol informativ.

Dacă ai astm și simptomele se agravează în sezonul polenic, discută din timp cu medicul despre actualizarea planului de control.

Ce este imunoterapia cu alergeni?

Imunoterapia presupune administrarea controlată a alergenului sub formă subcutanată sau sublinguală, conform schemei stabilite de alergolog.

Poate fi luată în considerare atunci când:

• alergenul responsabil a fost identificat;

• simptomele sunt persistente sau importante;

• evitarea expunerii și medicația nu oferă un control suficient;

• tratamentul este potrivit pentru profilul pacientului.

Imunoterapia poate reduce simptomele și necesarul de medicamente și poate avea efecte care se mențin după finalizarea curei. Nu garantează însă dispariția completă a alergiei și nu este potrivită tuturor.

Momentul începerii depinde de alergen, produs și schema terapeutică. Tratamentul trebuie prescris și supravegheat de medicul alergolog, deoarece poate provoca reacții adverse, inclusiv reacții alergice severe.

Probioticele și omega-3 tratează alergiile sezoniere?

Nu există suficiente dovezi pentru a recomanda în mod general probioticele sau suplimentele cu omega-3 pentru prevenirea ori tratarea rinitei alergice sezoniere.

Rezultatele studiilor diferă în funcție de tulpina probiotică, doză, durată și caracteristicile participanților. Efectele observate pentru o anumită tulpină nu pot fi atribuite tuturor probioticelor.

O alimentație variată, somnul adecvat și activitatea fizică sunt importante pentru sănătatea generală, dar nu înlocuiesc diagnosticul și tratamentul alergiei.

Când trebuie să mergi la medic?

Programează o consultație dacă:

• nu știi ce provoacă simptomele;

• simptomele afectează somnul, școala sau activitățile zilnice;

• tratamentele recomandate de farmacist nu ajută;

• simptomele reapar în fiecare an;

• ai nevoie frecvent de medicamente;

• apar tuse, respirație șuierătoare sau apăsare în piept;

• astmul se agravează;

• apar reacții adverse la tratament;

• este vorba despre un copil mic, o femeie însărcinată sau o persoană cu boli cronice.

Dificultatea severă de a respira, umflarea bruscă a buzelor, limbii sau gâtului, senzația de sufocare, amețeala intensă, confuzia ori pierderea stării de conștiență pot indica o reacție alergică severă. În aceste situații trebuie apelat imediat serviciul de urgență la 112.

Întrebări frecvente

Ce polen provoacă cel mai frecvent alergii în septembrie?

În România, ambrozia este unul dintre cei mai importanți alergeni de la sfârșitul verii și începutul toamnei. În funcție de regiune, pot fi prezente și polenuri de pelin, urzică, pătlagină sau graminee.

Alergia la ambrozie poate apărea pentru prima dată la vârsta adultă?

Da. O alergie respiratorie poate deveni evidentă și la vârsta adultă. Simptomele trebuie evaluate medical deoarece pot avea și alte cauze.

Ploaia reduce sau agravează alergiile?

Ploaia poate reduce temporar cantitatea de polen din aer, dar umiditatea favorizează mucegaiul. Efectul depinde de alergen și de condițiile meteorologice.

Pot lua antihistaminice înainte să înceapă simptomele?

În anumite situații, medicul poate recomanda începerea medicației înaintea perioadei în care simptomele apar de obicei. Nu există însă o regulă identică pentru toate persoanele și toate produsele.

Alergia sezonieră se poate vindeca singură?

Intensitatea simptomelor poate varia de la un an la altul, dar nu se poate presupune că alergia va dispărea. Medicul alergolog poate stabili dacă este indicată imunoterapia.

Concluzie

Sezonul alergiilor nu se încheie odată cu vara. În septembrie, ambrozia, alte buruieni și sporii de mucegai pot continua să provoace rinită, conjunctivită și agravarea astmului.

Urmărirea concentrației polenului, reducerea expunerii și utilizarea corectă a medicamentelor pot ajuta la controlul simptomelor. Atunci când manifestările sunt persistente, severe sau afectează respirația, este necesară evaluarea medicală.

Informațiile din acest articol au scop educativ și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic ori farmacist.

photo credit: magnific.com