Melanomul este una dintre cele mai grave forme de cancer de piele. Apare când celulele numite melanocite – responsabile de producerea melaninei, pigmentul care dă culoarea pielii – încep să se înmulțească necontrolat. Deși reprezintă un procent mai mic din totalul cancerelor de piele, melanomul este responsabil pentru marea majoritate a deceselor cauzate de aceste afecțiuni.
Vestea bună: detectat în stadii timpurii, melanomul are șanse ridicate de vindecare. De aceea, cunoașterea semnelor de alarmă este esențială.
Unde apare melanomul cel mai frecvent?
Melanomul se dezvoltă cel mai adesea pe zonele pielii expuse regulat la soare: față, brațe, umeri și picioare. Însă poate apărea oriunde pe corp, inclusiv în locuri mai puțin așteptate:
- Tălpile picioarelor și palmele – zone rar expuse la UV, dar nu imune
- Scalpul – adesea ignorat la autoexaminare
- Sub sau în jurul unghiilor – poate fi confundat cu o vânătaie sau ciupercă
- Membranele mucoase – gură, nas, organe genitale (melanom mucos)
- Ochii – melanomul ocular este detectat de obicei la examenul oftalmologic de rutină
Această diversitate de localizări face autoeducația și examinările periodice cu atât mai importante.
Cauzele melanomului: rolul radiațiilor UV și alți factori de risc
Cauza principală a majorității melanomurilor este expunerea la radiații ultraviolete (UV), provenite din:
- lumina solară directă
- aparatele de bronzat (solar/UV)
Radiațiile UV deteriorează ADN-ul celulelor pielii în timp. Dacă mecanismele naturale de reparare ale corpului nu pot corecta aceste leziuni, celulele afectate pot deveni canceroase.
Alți factori de risc importanți:
- piele deschisă la culoare, păr blond sau roșcat, ochi albaștri sau verzi
- arsuri solare grave, mai ales în copilărie și adolescență
- număr mare de alunițe sau prezența alunițelor atipice (displazice)
- istoric personal sau familial de melanom
- sistem imunitar slăbit
Cum recunoști un melanom: regula ABCDE
Cea mai utilizată metodă de evaluare a alunițelor suspecte este regula ABCDE, recomandată de dermatologi:
| Litera | Ce înseamnă | Semnal de alarmă |
|---|---|---|
| A – Asimetrie | Cele două jumătăți ale aluniței nu sunt identice | Formă neregulată, asimetrică |
| B – Borduri | Marginile aluniței | Contur zimțat, neregulat sau neclar |
| C – Culoare | Uniformitatea culorii | Mai multe nuanțe: maro, negru, roșu, alb, albastru |
| D – Diametru | Dimensiunea | Peste 6 mm (cât radiera unui creion) |
| E – Evoluție | Schimbări în timp | Modificări recente de formă, culoare, dimensiune sau simptome noi |
Dacă o aluniță îndeplinește unul sau mai multe dintre aceste criterii, consultați un dermatolog cât mai curând.
Alunițe normale vs. alunițe îngrijorătoare
Alunițele obișnuite sunt de obicei:
- uniforme ca și culoare (o singură nuanță de maro sau roz)
- rotunde sau ovale, cu margini regulate
- mici (sub 6 mm)
- stabile în timp – nu se modifică de la lună la lună
Semnele care necesită evaluare medicală:
- alunița și-a schimbat forma, culoarea sau dimensiunea recent
- are margini neregulate sau „roase"
- prezintă mai multe culori în cadrul aceleiași pete
- mănâncă, doare, sângerează sau formează o crustă
- este o leziune nouă, apărută după 30–40 de ani
Melanomul „ascuns" – forme mai rar cunoscute
Nu toate melanoamele arată ca o aluniță întunecată pe un fond de piele normal. Există și forme mai puțin tipice:
- Melanomul amelanotic – lipsit de pigment, apare ca o leziune roz sau roșiatică, ușor de confundat cu o rană sau cu eczema
- Melanomul subunghial – apare sub unghie ca o dungă închisă; poate fi confundat cu o traumă
- Melanomul mucos – pe membranele mucoase (gingii, cavitatea nazală, mucoasa genitală)
- Melanomul ocular – afectează uveea sau coroida; simptomele pot include vedere încetoșată sau puncte în câmpul vizual
Când să mergi la medic?
Consultați un medic dermatolog dacă:
- observați orice modificare recentă a unei alunițe existente
- aveți o leziune nouă care nu dispare în câteva săptămâni
- o aluniță îndeplinește oricare dintre criteriile ABCDE
- aveți factori de risc (istoric familial, piele sensibilă, expunere UV prelungită)
Nu așteptați. Melanomul tratat în stadiu incipient (localizat, fără răspândire) are o rată de supraviețuire la 5 ani de peste 98%. În stadii avansate, prognosticul se înrăutățește semnificativ.
Prevenția melanomului: ce poți face zilnic
Protecția solară corectă rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție:
- Aplică cremă cu SPF 30 sau mai mare în fiecare zi, inclusiv iarna sau pe timp noros – radiațiile UV traversează norii
- Reaplică la fiecare 2 ore dacă ești în aer liber, și după înot sau transpirație
- Evită expunerea la soare între orele 11:00 și 16:00, când radiațiile UV sunt la intensitate maximă
- Poartă haine protectoare, pălărie cu boruri largi și ochelari de soare cu protecție UV
- Renunță la solar – aparatele de bronzat cresc riscul de melanom cu până la 75% dacă sunt folosite înainte de 35 de ani
- Examinează-ți pielea lunar – o dată pe lună, în lumină bună, inclusiv zonele greu accesibile (cu ajutorul unei oglinzi sau al unui aparținător)
- Mergi la dermatolog anual pentru un control profesional, mai ales dacă ai mulți nevi sau factori de risc
Concluzie
Melanomul este o afecțiune serioasă, dar prevenibilă și tratabilă atunci când este depistat la timp. Cunoașterea semnelor de alarmă, protecția solară consecventă și vizitele regulate la dermatolog sunt cele mai bune instrumente pe care le ai la dispoziție.
Dacă ai observat modificări recente ale unei alunițe sau alte schimbări ale pielii, nu amâna. Consultă un medic dermatolog.
Comentarii