Dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii, întâlnită frecvent la bebeluși și copii. Provoacă uscăciune, inflamație și mâncărime, cu perioade de agravare (pusee) și perioade în care simptomele se reduc.

Îngrijirea zilnică potrivită și tratamentul recomandat de medic pot controla simptomele și pot reduce impactul asupra somnului, activităților și stării generale a copilului.

Dermatita atopică nu este contagioasă, iar apariția ei nu înseamnă că părinții au îngrijit greșit pielea copilului.

Pe scurt

• Dermatita atopică apare frecvent în primii ani de viață și evoluează în pusee.
• Diagnosticul se pune de medic, pe baza examinării pielii și a istoricului; nu există o analiză care să o confirme singură.
• Baza îngrijirii zilnice sunt emolienții, aplicați regulat, și baia scurtă cu apă călduță.
• Puseele se tratează cu medicamente recomandate de medic; emolienții nu le înlocuiesc.
• Dietele de eliminare, testele alergologice și probioticele nu sunt necesare automat.
• Crustele gălbui, secrețiile, febra sau veziculele dureroase necesită consult medical rapid.

Când poate apărea dermatita atopică?

Dermatita atopică începe frecvent în primii ani de viață. La mulți copii, primele manifestări apar în primele luni, dar debutul și evoluția diferă de la un copil la altul.

La nou-născuți, erupțiile pot avea numeroase cauze și nu trebuie considerate automat dermatită atopică. O erupție apărută în primele săptămâni de viață trebuie evaluată de medic, mai ales dacă este întinsă, supurează sau afectează starea copilului.

Pe măsură ce copilul crește, localizarea și aspectul leziunilor se pot modifica. Simptomele se pot ameliora pentru perioade lungi, dar nu se poate prezice cu exactitate dacă boala va dispărea sau va continua în adolescență și la vârsta adultă.

Care sunt cauzele dermatitei atopice la copii?

Dermatita atopică nu are o singură cauză. La apariția ei contribuie:

• predispoziția genetică;
• funcționarea deficitară a barierei pielii;
• pierderea crescută de apă prin piele;
• un răspuns imun care favorizează inflamația;
• factorii de mediu;
• expunerea la iritanți.

Riscul poate fi mai mare dacă în familie există dermatită atopică, astm bronșic sau rinită alergică. Totuși, boala poate apărea și la copiii fără un astfel de istoric.

Dermatita atopică poate fi asociată cu alergii alimentare sau respiratorii, dar acestea nu apar la fiecare copil și nu trebuie presupuse doar pentru că pielea este inflamată. Pentru o imagine generală despre afecțiune, inclusiv la adulți, citește și articolul despre dermatita atopică: cauze, simptome și diagnostic.

Cum arată dermatita atopică la bebeluși?

La bebeluși pot apărea:

• obraji roșii sau inflamați;
• piele foarte uscată și aspră;
• papule sau mici vezicule;
• zone care elimină lichid și formează cruste;
• urme produse prin frecare sau scărpinare;
• iritabilitate și somn fragmentat din cauza mâncărimii.

Leziunile apar frecvent pe obraji, frunte, scalp, trunchi și pe fața exterioară a brațelor și picioarelor. Zona acoperită de scutec poate rămâne neafectată, dar acest lucru nu este o regulă.

Bebelușii nu se pot scărpina întotdeauna coordonat, dar își pot freca fața sau corpul de haine, așternuturi ori alte suprafețe.

Cum se manifestă la copiii mai mari?

La copiii de vârstă preșcolară și școlară, leziunile apar frecvent:

• în pliurile coatelor și genunchilor;
• pe încheieturi și glezne;
• pe mâini;
• pe gât;
• în jurul ochilor;
• pe față și scalp.

Scărpinarea repetată poate duce la îngroșarea pielii, fisuri, răni și modificarea culorii zonelor afectate.

Pe pielea deschisă la culoare, inflamația poate fi roz sau roșie. Pe tonurile mai închise, leziunile pot avea nuanțe violacee, cenușii sau brun-închise și pot fi mai greu de recunoscut.

Dermatita atopică sau dermatita seboreică?

Dermatita seboreică este frecventă în primele luni de viață și poate afecta scalpul, sprâncenele, zona din spatele urechilor și pliurile pielii. Produce de obicei scuame grase, gălbui („cruste de lapte”), iar mâncărimea este mai puțin intensă decât în dermatita atopică. Pentru îngrijirea blândă a scuamelor de pe scalp există produse dedicate, de exemplu Uleiul pentru scuamele bebelușilor Mama Baby, Synergy Therm. Mai multe detalii găsești în articolul despre dermatita seboreică.

Dermatita atopică este asociată mai frecvent cu:

• uscăciune pronunțată;
• mâncărime intensă;
• frecare și scărpinare;
• evoluție în pusee;
• leziuni în zonele caracteristice vârstei.

Cele două afecțiuni pot semăna sau pot apărea în același timp. Diagnosticul trebuie stabilit de medic, nu doar pe baza fotografiilor sau a descrierilor de pe internet.

Cum este diagnosticată?

Diagnosticul se stabilește în principal prin examinarea pielii și discutarea istoricului copilului. Medicul va analiza:

• momentul apariției simptomelor;
• zonele afectate;
• intensitatea mâncărimii;
• evoluția în pusee;
• produsele aplicate pe piele;
• posibilele reacții după alimente sau după contactul cu diferite substanțe;
• istoricul familial de atopie.

Nu există o analiză de sânge care să confirme singură dermatita atopică.

Testele alergologice nu sunt necesare automat. Un rezultat pozitiv poate indica o sensibilizare, dar nu dovedește că alergenul respectiv provoacă eczema. Evaluarea alergologică poate fi indicată dacă apar reacții imediate după consumul unui aliment sau dacă o dermatită moderată ori severă nu răspunde la îngrijirea și tratamentul aplicate corect.

Cum îngrijim pielea atopică a copilului?

Îngrijirea zilnică este necesară atât în timpul puseelor, cât și în perioadele în care pielea arată mai bine. Pentru mai multe detalii despre acest tip de piele, citește și articolul despre pielea atopică și îngrijirea ei.

1. Folosirea emolienților

Emolienții ajută la reducerea uscăciunii și la susținerea barierei pielii. Se aplică regulat, în cantitatea necesară pentru a acoperi în strat subțire zonele uscate.

Nu există o cantitate universală, potrivită fiecărui copil. Necesarul depinde de vârstă, de suprafața corpului, de cât de uscată este pielea și de textura produsului. Pot fi alese:

• unguente sau balsamuri bogate pentru pielea foarte uscată;
• creme pentru utilizarea zilnică;
• formule mai ușoare pentru zonele cu păr sau pentru perioadele călduroase;
• produse de curățare emoliente pentru baie sau duș.

Câteva exemple de emolienți pentru pielea uscată și cu tendință atopică sunt Crema relipidantă XeraCalm A.D., Avène, Crema emolientă Topialyse, SVR și Lipikar Light AP+M, La Roche-Posay, cu textură mai ușoară. Alte opțiuni găsești în categoria îngrijire pentru pielea uscată.

Alege produse adaptate vârstei copilului (verifică pe ambalaj vârsta de la care sunt recomandate), fără parfum și cu o listă de ingrediente cât mai simplă. Mențiunea „natural” nu garantează că produsul nu va irita pielea.

Dacă un emolient produce usturime persistentă, roșeață sau agravarea leziunilor, întrerupe utilizarea și cere sfatul medicului sau al farmacistului. Despre semnele unei reacții la cosmetice găsești detalii în articolul despre alergiile la produsele cosmetice.

2. Baia și curățarea

Copilul poate fi spălat regulat, dar baia trebuie să fie scurtă și cu apă călduță, nu fierbinte. Sunt recomandate:

• produse de curățare blânde, fără săpun și fără parfum;
• evitarea spumei de baie;
• evitarea bureților aspri și a frecării;
• uscarea prin tamponare;
• aplicarea emolientului imediat după baie.

Ca produse de curățare emoliente poți folosi, de exemplu, Uleiul de duș XeraCalm A.D., Avène, Uleiul de duș Atoderm, Bioderma sau Gelul de duș emolient 2 în 1 Exomega Control, A-Derma.

Nu este obligatoriu ca întregul corp să fie curățat cu produs la fiecare baie. La copiii mici, apa călduță poate fi suficientă pentru zonele care nu sunt murdare.

3. Îmbrăcămintea și temperatura

Pot fi utile:

• hainele lejere și moi, de preferat din bumbac;
• evitarea lânii direct pe piele;
• îndepărtarea etichetelor sau a cusăturilor iritante;
• spălarea hainelor noi înainte de purtare;
• evitarea supraîncălzirii;
• schimbarea hainelor umede de transpirație.

Nu este necesară menținerea unei umidități fixe în locuință. Un umidificator poate fi util dacă aerul este foarte uscat, dar trebuie curățat riguros, pentru a evita contaminarea cu mucegai sau microorganisme.

4. Reducerea leziunilor produse prin scărpinare

Ține unghiile copilului scurte și curate. La bebeluși pot fi utile hainele de noapte cu mâneci care acoperă mâinile, dacă sunt potrivite vârstei și folosite în siguranță. Mănușile nu trebuie să strângă și nu trebuie să aibă elemente care se pot desprinde.

Cum sunt tratate puseele?

Tratamentul este stabilit de medic în funcție de vârstă, zona afectată și severitatea inflamației. Informațiile de mai jos te ajută să înțelegi opțiunile, dar nu înlocuiesc recomandarea medicului.

Corticosteroizii aplicați pe piele

Corticosteroizii topici sunt folosiți frecvent pentru controlul puseelor. Medicul alege produsul și durata potrivite în funcție de vârsta copilului, zona corpului, întinderea leziunilor și severitatea inflamației.

Nu aplica un corticosteroid rămas de la un tratament anterior sau prescris altui membru al familiei. Cantitatea se măsoară de obicei în „unități vârf de deget”, dar modul de aplicare trebuie explicat de medic sau de farmacist, nu stabilit doar după un tabel găsit online.

Teama excesivă de corticosteroizi poate duce la folosirea unei cantități prea mici și la menținerea inflamației. În același timp, utilizarea prelungită sau nepotrivită poate provoca reacții adverse. Respectarea schemei prescrise este esențială.

Alte tratamente locale

În anumite cazuri, medicul poate recomanda medicamente antiinflamatoare fără corticosteroizi, cum sunt inhibitorii de calcineurină. Unele pot fi folosite pe zone sensibile, dar alegerea depinde de vârstă și de indicațiile aprobate ale medicamentului.

Nu amesteca medicamentul cu emolientul în palmă decât dacă medicul recomandă acest lucru. Aplică-le separat și respectă ordinea și intervalul indicate de medic sau în prospect.

Pansamentele umede

Pansamentele umede pot fi recomandate în anumite pusee moderate sau severe. Metoda trebuie explicată de medic sau de personalul medical. Corticosteroizii aplicați sub pansament se pot absorbi mai intens, așa că procedura nu trebuie improvizată acasă.

Formele moderate și severe

Dacă tratamentele locale aplicate corect nu sunt suficiente, medicul dermatolog poate lua în considerare fototerapia, tratamente biologice sau alte medicamente care controlează răspunsul imun. Acestea nu sunt prima opțiune pentru orice copil și necesită evaluare și monitorizare medicală.

Antihistaminicele opresc mâncărimea?

Mâncărimea din dermatita atopică nu este produsă doar de histamină. De aceea, antihistaminicele nu tratează inflamația și nu sunt recomandate automat tuturor copiilor.

Medicul poate recomanda uneori, pentru o perioadă limitată, un produs cu efect sedativ dacă mâncărimea afectează sever somnul. Nu da copilului produse pentru alergie sau pentru somn fără recomandarea medicului și fără să verifici vârsta, doza și indicația.

Când poate fi infectată pielea?

Pielea afectată de dermatita atopică este mai vulnerabilă la infecții. Contactează medicul dacă apar:

• cruste gălbui;
• secreții sau puroi;
• durere mai mare decât de obicei;
• căldură locală;
• extinderea rapidă a leziunilor;
• febră;
• stare generală alterată.

Veziculele grupate și dureroase, eroziunile care se extind rapid, febra sau somnolența pot indica eczema herpetică. Aceasta este o urgență medicală și necesită evaluare în aceeași zi.

Antibioticele nu se folosesc preventiv și nu tratează dermatita neinfectată.

Dermatita atopică este provocată de alimente?

Alimentele nu sunt cauza principală a dermatitei atopice. Unii copii pot avea în același timp o alergie alimentară, dar eliminarea preventivă a laptelui, a ouălor, a glutenului sau a altor alimente nu este recomandată. Dietele restrictive pot provoca deficiențe nutriționale și pot afecta creșterea.

Cere o evaluare alergologică dacă, după un aliment, apar rapid:

• urticarie;
• umflarea buzelor sau a feței;
• vărsături;
• tuse sau respirație dificilă;
• amețeală ori stare de slăbiciune.

Dificultățile de respirație, umflarea limbii sau pierderea stării de conștiență impun apelarea imediată a numărului 112.

Nu amâna introducerea alimentelor alergene în diversificare și nu începe o dietă de eliminare fără recomandarea pediatrului sau a alergologului.

Poate fi prevenită dermatita atopică la copii?

În prezent, nu există o metodă care să garanteze prevenirea dermatitei atopice.

Alăptarea este recomandată pentru numeroasele sale beneficii, dar nu trebuie prezentată ca metodă sigură de prevenire a dermatitei atopice. Femeile însărcinate sau care alăptează nu trebuie să elimine preventiv alimente fără o indicație medicală.

Aplicarea zilnică a emolienților de la naștere la copiii cu piele sănătoasă nu s-a dovedit o metodă sigură de prevenire. Emolienții rămân însă importanți pentru îngrijirea pielii uscate sau a dermatitei deja diagnosticate.

Probioticele, inclusiv cele cu Lactobacillus rhamnosus GG, nu pot fi recomandate de rutină tuturor gravidelor, mamelor care alăptează sau sugarilor pentru prevenirea dermatitei atopice. Efectele depind de tulpină, doză și populația studiată, iar dovezile nu justifică promovarea unui produs anume ca metodă de prevenție.

Evitarea fumatului în sarcină și după naștere este importantă pentru sănătatea copilului, dar nu garantează prevenirea dermatitei atopice.

Va dispărea dermatita atopică odată cu vârsta?

La unii copii, simptomele se reduc sau dispar pentru perioade lungi. La alții, boala continuă în adolescență ori la vârsta adultă sau reapare după o perioadă de ameliorare. Nu este corect să se promită că dermatita se va vindeca până la o anumită vârstă: evoluția depinde de mai mulți factori, inclusiv de severitatea bolii și de asocierea cu alte afecțiuni atopice.

Când trebuie consultat medicul?

Programează o consultație la pediatru sau la dermatolog dacă:

• suspectezi dermatită atopică;
• mâncărimea afectează somnul copilului;
• leziunile sunt extinse sau persistente;
• pielea este dureroasă, fisurată sau supurează;
• copilul nu răspunde la rutina recomandată;
• sunt afectate pleoapele sau zona ochilor;
• suspectezi o alergie alimentară;
• copilul urmează o dietă restrictivă;
• simptomele afectează creșterea, alimentația sau activitatea zilnică.

Concluzie

Dermatita atopică la bebeluși și copii necesită o combinație între îngrijirea zilnică a barierei pielii și tratarea corectă a puseelor. Emolienții ajută la controlul uscăciunii, dar nu înlocuiesc medicamentele antiinflamatoare prescrise. Testele alergologice, dietele restrictive și probioticele nu sunt necesare automat.

Consultul medical, alegerea unor produse adaptate vârstei și respectarea tratamentului pot reduce mâncărimea și impactul bolii asupra copilului și familiei. Pentru îngrijirea pielii uscate la adulți, citește și articolul despre pielea uscată și rutina corectă de îngrijire.

Întrebări frecvente

Este dermatita atopică contagioasă?

Nu. Dermatita atopică nu se transmite de la o persoană la alta, iar apariția ei nu înseamnă că părinții au îngrijit greșit pielea copilului.

Cum arată dermatita atopică la bebeluși?

La bebeluși apar frecvent obraji roșii, piele foarte uscată și aspră, mici papule sau vezicule, uneori zone care elimină lichid și fac cruste. Leziunile sunt des întâlnite pe obraji, frunte, scalp, trunchi și pe fața exterioară a membrelor.

Cât de des se aplică emolientul la un copil cu dermatită atopică?

Emolientul se aplică regulat, de obicei de cel puțin două ori pe zi și după fiecare baie, atât în timpul puseelor, cât și când pielea arată bine. Cantitatea depinde de vârsta copilului și de cât de uscată este pielea.

Trebuie să scot laptele sau ouăle din alimentația copilului?

Nu fără recomandarea medicului. Alimentele nu sunt cauza principală a dermatitei atopice, iar dietele de eliminare pot afecta creșterea. Evaluarea alergologică este utilă dacă apar reacții rapide după un aliment.

Când este dermatita atopică o urgență?

Mergi la medic în aceeași zi dacă apar vezicule grupate și dureroase, eroziuni care se extind rapid, febră sau somnolență, care pot indica eczema herpetică. Pentru dificultăți de respirație sau umflarea limbii, sună la 112.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația, diagnosticul sau tratamentul recomandat de pediatru, dermatolog ori alergolog.

Photo credit: magnific.com